Superbă din toate punctele de vedere. Ilustrațiile sunt din altă lume, la propriu și la figurat. Ideea este cea a iubirii/prieteniei și a întrajutorării reciproce. Stilul e foarte isteț: imaginați-vă că scrieți o poveste scurtă pentru copii și apoi înlocuiți unele noțiuni cu silabe repetitive.
Iată cum ar fi arătat povestea scrisă normal: Pământenii locuiesc pe planeta Pix. Dimineața Pământeanul își atârnă ultimul fruct de o frânghie, lângă cuib, și pleacă într-un coșuleț. Lângă ciupercile mari cresc frânghii și fructe. Frânghiile sunt lungi, iar fructele rotunde. Ar fi fost plictisitor sau comun, cu toată ideea din spate. În loc de asta, autoarea a înlocuit Pământ cu Gon Gon, fruct cu ron ron, frânghie cu lon lon, coșuleț cu ton ton și tot așa. Te-apucă râsul, pe tine adult, nu mai zic de cel mic, și ți se face și un click în minte, pentru că îți ia un pic să te prinzi care sunt lon lonii și care ron ronii. Dar ne dă definiția: lon lonii sunt lungi, ron ronii - rotunzi. Aha, am întors pagina înapoi și am confirmat, își atârnase un ron ron de frânghie, deci am înțeles corect. And so on and so on. Refreshing (pentru mine, pentru copil pur și simplu caraghios și nou).
Atmosfera, sprijinită de ilustrații, e „de extratereștri”, băiețelul meu așa crede, pentru că ilustrațiile și modul în care arată Smon Smon, vehiculul folosit de Klon Kloni să-și care copiii și altele nu corespund realității terestre. Da, Smon Smon trăiește într-o lume în care noi nu trăim, o lume în care toată lumea se ajută când e nevoie și o face ușor și natural, așa sunt ei. E un ideal, nu?
Ce se întâmplă? Smon Smon rămâne la ultimul fruct, așa că pleacă să adune altele într-un vehicul-coș of some sort. Îl umple cu fructe, dar cum îl căra el pe spate, dă de klon kloni, alt fel de locuitori al planetei (interesant că numele poporului e același cu al lui Smon Smon, cum ar fi să ne cheme pe fiecare dintre noi Românul??! Dar Klon Klonii oare cine sunt? Alt trib?). Chiar atunci, alunecă, pică într-o prăpastie și prăpădește toate fructele. Klon Klonii însă îl ajută fără ezitare să iasă de acolo, cu tot cu fructe și coșuleț. Și Smon Smon îi ajută să care vehiculele grele în care transportau copiii și le dă toate fructele. Obosit, adoarme pe un fel de ciupercă uriașă care crește rapid peste noapte, așa încât dimineața când se trezește ajunge la o înălțime de unde nu ar putea coborî singur. Dar tocmai trecea pe acolo o pasăre uriașă (Flon Flon) care îl dă jos de acolo, iar drept mulțumire, el îi dăruiește coșulețul, în care ea poate căra acum cu ușurință pe cei doi pui care până atunci îi erau legați de spate. În ilustrația aceasta nu m-am prins de ce avem un moment Narcissus - Smon Smon se uită la propria-i imagine în apă, în timp ce pasărea se îndepărtează cu puii ei, voi ce credeți?
În fine, eroul nostru trebuie să culeagă iar fructe, nu mai are coșuleț, așa că rupe toată creanga și vine cu ea acasă. Singurul fruct care îi mai rămăsese de dimineață dispăruse însă. Dar era unde trebuia sa fie, la celălalt Smon Smon. Dorul unul de altul se simte incredibil! Prieteni? Cuplu? Eu am văzut un cuplu mai degrabă, din apropierea capetelor, privire…
Mai am o întrebare: când zice „celălalt Smon Smon” oare vrea să spună autoarea că erau doar doi Smon Smoni pe întreaga planetă? Asta ar da și mai multă unicitate simbolică relației lor. Nu știu. Remarca de mai sus cu poporul numit la fel nu ar mai avea sens.
Cartea se termină cu o scenă de fericire supremă: amândoi în culcușul lor, ținându-se de mână în somn, unul cu fructul strâns a piept (probabil acel fruct rămas singur).
Interesant și special. Micul meu a văzut deocamdată partea funny și originală, sunt curioasă când va descoperi restul. Merge citită mai devreme de 4 ani și jumătate, la noi pur și simplu acum a ajuns. And guess what? Florile la noi în grădină sunt acum fon-fon, stafidele son-son… etc etc
Update la a treia citire, 22.08.20: acum câteva minute am lăsat din mână Smon Smon, după a treia citire. De data asta el a vorbit, nu eu. A fost o efervescență!!! A simțit nevoia să comenteze câte ceva la fiecare imagine. A văzut în vehiculul mare al Klon Klonilor o față cu doi ochi și o gură. Apoi a propus ca Klon Klonii să arunce toți ron ronii în prăpastie, ca să nu mai cadă altădată. În același timp, cumva se vor zdrobi și dacă pică iar Smon Smon, va înota în sucul lor. L-am întrebat de ce s-a suit Smon Smon în pon poni, nu știa oare că cresc așa înalți și nu se va mai putea da jos? Nu știa, zice el. Smon Smon credea că doar pălăriile vor crește pe orizontală. Îi place gâtul armonică al lui Smon Smon, îl remarcă des. În fine, a văzut ceva ce eu nu am văzut: Smon Smonii au sex, cel care așteaptă acasă are bonetă roz, sunt diferiți. Așa este, nu remarcasem. Micul crede că este mămica lui. În fine, după ce ne-am „iubăcit”, cum spune el, acum s-a apucat să construiască și pentru noi un won won.
Update 01.01.2021 (aproape 6 ani): nu a mai scos-o de pe raft de un an.
