Carte pentru copii, dar mai ales pentru părinți. Avem alegerea de a duce o luptă permanentă cu copiii noștri pentru a-i forța pe drumul dorit de noi sau de a-i lăsa liberi să își găsească propriul drum. Tocmai pentru a putea vedea dincolo de Moș Crăciun, recomandarea mea este pentru copiii de 5 ani bătuți pe muchie. Marc-Uwe Kling scrie foarte isteț și spumos, iar Astrid Henn îl acompaniază cu ilustrații vesele și expresive.
Fiul lui Moș Crăciun a dat de necaz. Părinții explodează de îndată ce îndrăznește să le spună că nu are nici cea mai mică intenție de a urma ilustra carieră a tatălui. Potrivit tradiției, copiii devin Moș Crăciun în familia lor, din tată în fiu, iar la Polul Nord e atât de frumos! Și mai ales, ce-or să zică vecinii? Băiatul însă, e de neclintit. Nu-i plac frigul și ceaiul fierbinte, ci vara și iepurii, nu crede că de dragul tradiției trebuie să facă ceva ce nu-i place, el ar vrea să fie Moșul de Paști.
Interesant de urmărit cât de ferm e copilul, cum exprimă ceea ce vrea, în ciuda dezaprobării părinților. La fel de interesant e scris rolul părinților - la început rezistenți, supărați, invocând toate cele sfinte - tradiție, gura lumii, supărare că trece la concurență. Urmează stadiul în care mama dă vina pe tată, doar el îi dăruise un iepuraș pufos de pluș copilului cu ceva timp în urmă, de-asta îi stă mintea acum la iepuri și Paște! Tatăl se apără, nu avea cum să nu îi aducă ceea ce își dorise, doar el era Moș Crăciun, cel care îndeplinea dorințele tuturor copiilor. Scena care urmează mi se pare foarte bine concepută, profund înduioșătoare pentru orice părinte: copilul se așează în brațele tatălui și își dorește să poată deveni ceea ce vrea el. Degeaba nu-i convine tatălui, doar e Moș Crăciun și e obligat să-i îndeplinească dorința.
Îmi place că toți sunt firești, neartificiali, se comportă ca niște oameni în carne și oase, se supără, se rățoiesc unii la alții, părinții nu sunt niște cărți ambulante de parenting. Deși sunt șocați de alegerea fiului, iubirea lor pentru el învinge. Mama îi admiră istețimea de a se așeza în brațele tatălui și a rosti dorința, iar tatăl n-are încotro.
Pe același subiect al acceptării copilului aruncați o privire și la ZÂNA-VRĂJITOARE a Brigittei Minne, ilustrată de Carll Cneut.
