Poveste de prietenie între două creaturi complet diferite, dar mânate de dorul de aventură, cu un episod de salvare a unei balene eșuate datorită melcușorului mic dar isteț, totul în rimele vesele ale Juliei Donaldson și cu ilustrațiile superbe ale lui Axel Scheffler. O lume colorată, plină de neliniștea minunată a descoperirilor.
Una dintre cele mai bune cărți ale Juliei Donaldson, care cuprinde o lume întreagă și transmite și un mesaj clar de ocrotire a mediului înconjurător. Ca de obicei, vocabular bogat, rime care rămân în minte, o bucurie.
Un melcușor tare mic (prin comparație cu stânca de care stă lipit, cu golful și cu navele uriașe) e tare dornic de aventură, dorință neîmpărtășită de restul coloniei lui. În urma unei reclame pe care o scrie cu coada lui lipicioasă, o balenă uriașă se oferă să îl poarte peste mări, în necunoscut. Împreună, cei doi străbat mări înghețate și mări fierbinți, recifuri de corali și insule stâncoase, se bucură de cer, pământ și mare.
Într-o zi, însă, balena se sperie de zgomotul bărcilor cu motor, se dezorientează și eșuează pe țărm. E momentul eroic al melcușorului, care aleargă din tot sufletul spre primul sat, găsește o școală și cu istețime își folosește din nou coada lipicioasă pentru a scrie un mesaj de ajutor. Satul se activează, vin pompierii și toată lumea ajută balena să rămână udă până când vine iar fluxul și poate înota spre libertate. La întoarcerea acasă, melcușorul transmite entuziasmul său pentru aventură celorlalți melcușori, care pornesc și ei spre marele necunoscut, pe coada balenei.
Copilașii noștri care ascultă povestea aceasta se simt probabil la fel de micuți ca melcușorul, dar și la fel de nerăbdători să descopere lumea largă. Am discutat puțin și despre mesajul de ocrotire a mediului, cel direct, balena eșuată, dar și cel mai subtil („stâncă neagră ca fumul de vapor”, tumultul infernal al bărcilor cu motor, tabla de la școală e și ea neagră ca fumul de vapor).
