Carte amuzantă în rimele binecunoscute ale Juliei Donaldson, însoțite de ilustrațiile haioase ale lui Axel Scheffler, care sugerează gentil că un comportament generos atrage recunoștință și același tip de tratament. Super pentru dezvoltarea vocabularului celor foarte mici.
Personajul principal este o vrăjitoare dotată cu tot ce trebuie, mătură, ceaun, neg pe nas, pălărie, pisică. Repede aflăm că e o vrăjitoare drăguță, pentru că atunci când îi zboară pălăria și e găsită de un cățel care îi cere politicos să îl ia și pe el pe mătură, acceptă cu plăcere. Și tot așa, tot îi zboară câte ceva pe jos, care e găsit de câte un animăluț, până când pe mătură călăresc în afară de ea și pisică, un câine, o pasăre și un broscoi. Dar vai! Mătura se rupe de greutate, tovarășii de zbor cad și vrăjitoarea intră în vizorul unui dragon flămând. Tocmai când s-o înfulece, din ape apare un monstru fioros, gigantic, cu multe capete, care mârâia, miorlăia și cârâia, și care îl înspăimântă în asemenea hal pe dragon încât dă drumul vrăjitoarei și fuge. Recunoscătoare pentru ingeniozitatea tovarășilor de drum, vrăjitoarea le mulțumește creând un măturoi de lux care să îi poarte în siguranță pe toți.
Scenariile sunt create în stil repetitiv, pentru cei mai mici cititori, așa încât de la al doilea-al treilea, se poate cere copilului să completeze el anumite replici. Micul meu răcnea de fiecare dată cu mare plăcere „Jos!”, de fiecare dată când vrăjitoarea mai pierdea câte ceva din zbor, sau spunea „Vrăjitoarea a pornit mătura și vâj! s-au dus” la momentul potrivit.
