De citit într-o zi vântoasă, dar nu numai, această carte a lui David Wiesner , triplu medaliat Caldecott, nu aduce în prim-plan uraganul, ci călătoria în lumea imaginației a doi frați, pricinuită de căderea unui ulm uriaș ca urmare a furtunii.
Familia lui George și David se pregătesc pentru venirea unui uragan. Tatăl leagă lucrurile în curte, pisica e băgată în casă, cei doi frați și mama vorbesc despre uragan, viteza și puterea lui. Nimeni nu se panichează, probabil au mai trecut prin asta, dar se simt mai bine cu toții cinând împreună în fața focului din șemineu, în timp ce casa scârțâie din toate încheieturile. A doua zi, frații constată că ulmul cel mare din colțul grădinii zăcea prăbușit la pământ, dezrădăcinat de furtună. Copiii se entuziasmează. Seamănă a gigant adormit, a junglă, a corabie gata de navigat pe șapte mări, a navetă spațială sau pur și simplu a cuib secret. Lumile paralele pe care le oferă copacul prăbușit sunt fără limită.
Până într-o zi, când băieții își găsesc copacul tăiat în bucăți. Dezamăgiți și mai triști ca niciodată, încearcă să găsească explicații - copacul se prăbușise nu la ei în curte, ci în cea a vecinului - și își petrec după-amiaza urmărind cum e îndepărtat bucată cu bucată, adăpostiți sub umbra ultimului ulm rămas. Cărțile lui David Wiesner se termină mereu cu un nou început, cu o ancoră către viitor. Băieții își fac socoteala că dacă va fi dezrădăcinat, ulmul acesta va cădea sigur la ei în grădină.
