O carte cu ilustrații deosebite, premiate cu Medalia Caldecott în 2019, care înfățișează viața de odinioară a paznicului într-un far situat pe o insuliță stâncoasă. Pentru un adult, e puțin nostalgică, pentru că sfârșește cu plecarea paznicului odată cu automatizarea farului, dar pentru un copil e foarte educativă. Pentru a fi înțeleasă bine, o recomand pe la 4 ani târzii spre 5.
Ilustrațiile sunt cu adevărat extraordinare, ne-au plăcut atât paleta de culori, cât și modul în care acompaniază textul. Aflăm despre viața zilnică a paznicului de far, din imagini precum cea cu farul în secțiune, dar și despre cât de schimbătoare e marea. Când am ajuns la imaginea cu furtuna, am stat amândoi și ne-am imaginat cum ar fi să te afli pe o insuliță în mijlocul mării și să vezi cerul acela și valurile acelea bătând turnul în care te afli. Sau cum ar fi să te trezești în mijlocul mării acoperite de ceață, să nu poți vedea nimic în jur, decât pe tine și locul unde te afli și să știi cât de important este să suni clopotul, ca să avertizezi navele. Viața merge mai departe, paznicul se însoară, copilul lor se naște în far și nașterea lui e trecută în jurnal, e un alt eveniment din viața farului, până la urmă. Copilul crește, farul se automatizează, familia se mută pe coastă. Viața lor trece, farul rămâne.
