Nouă ne place tare mult David Wiesner, multiplu premiat Caldecott și nu numai, pentru cărțile lui pline de imaginație și fabulos ilustrate, de nelipsit în formarea unei persoane. Fiul meu de 5 ani și 10 luni s-a amuzat și a fost intrigat, i-a plăcut ingeniozitatea autorului. A admirat personajele, culorile, povestea. Mie mi s-a reamintit că nu trebuie niciodată să ne considerăm atât de pricepuți la ceva încât să nu mai acceptăm o idee nouă, chiar dacă vine din partea unui începător.
Art și Max sunt prieteni, Art e un șopârloi, pictor experimentat, clienții așteaptă la coadă, și se ia un pic cam prea în serios (îl corectează pe Max când îi spune „Art”, numele lui e „Arthur”). Micul Max, vesel și cam distrat, crede că poate și el să picteze la fel de bine. Dar când, aflat în pană de inspirație, primește sfat de la Art „pictează-mă pe mine”, Max înțelege literal să picteze PE Art. Drept e că în română e cam greu să înțeleagă cineva greșit, nu ar folosi verbul la reflexiv, dar în engleză are mai mult sens: „paint me” poate fi interpretat atât ca „pictează avându-mă pe mine ca subiect”, dar și „dă cu vopsea pe mine”.
Așa că Max pornește la treabă și mai degrabă aruncă vopseluri diferite pe Art, care în final explodează de nemulțumire și… de aici începe fantezia. Pielea îi explodează în mii de bucățele colorate, bineînțeles păstrând textura de piele de șopârlă. Bietul Art rămâne colorat, dar cumva pastelat, fără textura caracteristică. Max încearcă să repare și aduce un ventilator, în speranța de a-l usca, probabil, dar în schimb culorile dispar complet de pe el și rămâne de un bleu palid, iar după ce mai bea și un pahar cu apă, rămâne numai conturul. Supărat, vrea să plece, dar Art îl prinde de coadă și… se deșiră, de la coadă la cap, până nu mai rămâne decât o grămadă de ață. Și atunci Max se gândește să încerce să-l refacă, folosind ața rămasă. Mai întâi trasează cu ea un contur destul de grosier, apoi începe să rafineze fiecare parte, până când Art e din nou ca înainte. Ca să termine, Max îl stropește la final cu un furtun cu culori în stil Pollock și… iese un Art cu piele pointilistă. Art e diferit decât era înainte, dar fascinat de rezultat. Cei doi prieteni decid să se apuce împreună de pictat. De data aceasta, Art este cel nonconformist, care aruncă cu vopsea pe un cactus.
Simt nevoia să insist cât de fabuloasă mi se pare ideea. Cartea oferă atât de mult! E o lecție nedidactică de pictură și desen, de stiluri de pictură, dar mesajul este în primul rând despre libertatea în creație.
