O carte sensibilă care, citită la momentul potrivit, poate oferi sprijin emoțional copiilor, într-un mod subtil, nemoralizator, atunci când simt cum cresc și îi încearcă sentimente firești de neliniște sau teamă. Este singura carte pentru copii a marelui dramaturg american Arthiur Miller, scrisă în 1963.
Una dintre cărțile noastre favorite începând cu 5 ani și 10 luni, atât de adorată încât Filip a compus și o melodie pe care o cântă în stil propriu la pian, cu cartea deschisă și povestind cu voce tare ce se întâmplă, în timp ce se acompaniază potrivit cu acțiunea. Cartea este ilustrată deosebit, cu mult dramatism și în același timp simplu, nu copleșește povestea în sine, care este despre salvarea ultimilor supraviețuitori de pe Titanic. E o perspectivă diferită, binevenită, pentru că focusul nu este Titanic, ci Carpathia și echipajul ei, singurii care au ajuns la timp ca să scoată câțiva oameni din apele înghețate.
În traducere liberă „Ritmul ploii”, aceasta e o minunăție pentru care textul, deși poetic, contează prea puțin în comparație cu imaginile incredibile ale drumului unei ape până la ocean și mai departe. Nimic mai potrivit pentru a introduce ploaia, râurile, marea, viețuitoarele din ea, natura în general dar și felul în care suntem conectați unii cu ceilalți prin intermediul apei.
Legenda lui Robin Hood in a nutshell, amuzant scrisă, cu animale în loc de oameni. O carte plină de acțiune, cu multe ilustrații, aș zice că are gust mai bun de la 5 ani și jumătate în sus. Numai prefața are un ton serios, fiind o introducere în istoria vremurilor în care se desfășoară acțiunea, cu ceva background despre cucerirea normandă și tensiunile cu băștinașii anglo-saxoni. Cartea e împărțită în capitole de câte 2-4 pagini. Ilustrațiile frumoase abundă, textul e puțin, dar presupune o vârstă la care să fie înțelese niște noțiuni, ca să aibă haz și sens toată povestea.
Această serie de aventuri cu cățelușul Claude și prietenul lui, șoseta pe nume domnul Scămoșos, din care trei au fost traduse în română până în 2023, este excelentă pentru ca un cititor începător să fie atras de lectură și până la sfârșitul cărții să descopere că și-a dat drumul la citit! Nu o să-i vină să creadă că a citit aproape 100 de pagini singur și s-a și distrat. Umorul e tipic britanic, domnul Scămoșos este absolut delicios, Claude salvează situația de fiecare dată.
Primele noastre enciclopedii, cartonate, în format de 17.7 x 19.1 cm, cu clapete, folosite intens de pe la 2 ani și ceva până spre 4 ani, în paralel cu enciclopediile în limba franceză din seriile MES DOCS animés și Mes p’tits DOCS. Tratează o multitudine de aspecte, de la meserii și până la timp și emoții.
Faimoasă în lumea întreagă, această serie de cărți cartonate face creierul (de copil și adult) să zburde prin anotimpuri, pe la orașe și sate, ziua și noaptea, cu personajele ei simpatice, care pot fi urmărite de la o pagină la alta, de la un anotimp la altul, în încercarea de a reconstrui povestea fiecăruia. Oferă ore întregi de delectare și antrenează atât de multe abilități încât e de nelipsit din bibliotecă.
Serie de cărți cartonate, fiecare cuprinzând planșe frumos executate cu informații și imagini despre 12 păsări sau animale, grupate pe habitate. Sunetele sunt înregistrări de foarte bună calitate.
Serie de 40 de cărți cartonate, pe care le tot citim din primăvara lui 2021, când, mai înainte de vreme și neplanificat, am dat de ILIADA și ODISEEA , romane grafice de Gareth Hinds, traduse la Humanitas. De atunci micul meu răsfoiește singur cele două romane și ne aduce la citit în mod regulat câte un volum din colecția de la Litera.
O achiziție minunată pentru biblioteca personală a micului cititor, seria lărgește orizontul muzical al micuților după vârsta de 3 ani și jumătate, și reprezintă următorul nivel după genul de cărticele sonore foarte mici cu câte un instrument sau un mic fragment muzical. Și la 7 ani le mai scoate Filip din raft din când în când și apoi ne organizează câte un mic concert în stil propriu.
Serie de origine germană cu ilustrații banale, text corect, puțin stângaci (sau poate traducerea e de vină), care poate ajuta pe unii copii mici să știe la ce sa se aștepte în anumite situații de viață.
În loc de prințul cel mai frumos etc. care face fapte de vitejie și cucerește prințesa cea mai frumoasă etc., marele autor american William Steig creează personajul lui Shrek, o pocitanie de două ori mai urâtă decât ambii lui părinți, care face fapte de mare distrugere și cucerește o prințesă preahidoasă. Limbaj plin de scârboșenii (traducere perfect de buboasă a Laurei Albulescu), garantat să stârnească gâlgâieli de râs celor mici și mari. Recomand cel puțin 4 ani târzii, ca să fi avut timp cititorul să acumuleze ceva clișee cu prinți și prințese și să poată astfel aprecia mai bine contrastul.
Este exact ce spune titlul, descrie prima experiență a unei fetițe trimise de mama ei să cumpere lapte singură. Noi am citit-o prima oară pe la 3 ani și jumătate, nivelul vocabularului se pretează, poate prea devreme din punct de vedere al experienței. El a cerut-o de câteva ori, poate pentru întreaga poveste, poate nu-și imaginase că și copiii pot merge de la o anumită vârstă singuri la cumpărături? Poate s-a conectat emoțional cu fetița? Ilustrațiile sunt plăcute.
Superbă din toate punctele de vedere. Ilustrațiile sunt din altă lume, la propriu și la figurat. Ideea este cea a iubirii/prieteniei și a întrajutorării reciproce. Stilul e foarte isteț: imaginați-vă că scrieți o poveste scurtă pentru copii și apoi înlocuiți unele noțiuni cu silabe repetitive.
Cred că mai detaliat și mai haios rar se poate! Carte de anatomie de 32 de pagini și format mare (31 cm înălțime), pentru copiii de peste 10 ani cu o înclinație către învățarea fiecărui oscior și mușchiuleț. Ilustrațiile sunt incredibile, realiste, dar în același timp nu sunt seci, cartea nu e ca să înveți să dai la medicină - dar probabil că pre-med este 😄.
În traducere liberă „Băiatul din epoca de piatră”, aceasta este o carte și pentru vârste mai mari (depinde când lovește microbul), recomandarea editurii este 4-7 ani. A plăcut mult micului de 4 ani și o lună, interesat de „primii oameni”. Se uită pe ea în mod regulat. Foarte informativă, ilustrații superbe, autor premiat, scrisă pe tiparul incursiune în timp. Textul e foarte puțin, doar creează un contur, ilustrațiile sunt baza de discuție.
Aceasta este una din cărțile cu care poate fi prezentată iarna unui copil de la 2 ani și jumătate, o carte cu ilustrații de mare calitate, simple, calme și sugestive, pe marginea căreia se poate povesti mult. Textul care le acompaniază e de fapt o poezie faimoasă, care poate fi tradusă sau lăsată deoparte pentru primele citiri, vizualul e mult mai important.
Alături de CYPARISSUS , această carte, potrivită pentru copiii de peste 5 ani, ne place foarte mult pentru modul în care abordează problema gestionării durerii și a sentimentului pierderii după moartea cuiva drag. E atât de frumoasă și de sensibilă! Ilustrațiile sunt deosebite, iar maniera de a transmite cititorului că ne alinăm durerea pierderii păstrându-i pe cei dragi în amintirea noastră este nedidactică.
Micul meu de 3 ani și 7 luni a urmărit cu atenție și s-a distrat, dar a și înțeles ce se întâmplă. Poate pica la fix pentru copiii de vârsta aceasta, care își imaginează că sunt invincibili și pot face orice, chiar și lucruri despre care noi, adulții, știm că nu sunt încă în puterea sau abilitatea lor. Poate a contribuit la atitudinea curentă a micului meu, care încearcă tot felul de năzdrăvănii, se accidentează, se necăjește, dar după aceea încearcă din nou.
Două muște dintr-o lovitură: introducere în artă și dezvoltare cognitivă. De ce să nu desfășurăm activități de căutare în tablouri ale marilor maeștri? În timp ce căutăm ce ni se cere, vorbim puțin și despre ce vedem în general, despre culori, textură, stil, fără să ne propunem să reține nume pompoase, dar folosind la maximum abilitățile de diferențiere vizuală.